luni, 12 ianuarie 2015

Bela, de ce dansezi doar cu doamna blondă?


La petrecerea de Revelion dansează mai mult cu o doamnă pe care o cunoaște atunci, decât cu mine. O întreb: Bela, de ce dansezi doar cu doamna blondă? Ea: Pentru că miroase a parfum de floare.

***

După: Bela, ce ți-a plăcut cel mai mult la Revelion? Ea: Că am dansat cu doamna blondă.

***

Eu știu ce vrea Tomi. Because I’m reading his mind now.

***

Ajungem cu mașina prin centrul Sacramento-ului, în drum spre aeroport. Exclamă, uitându-se pe fereastră: This is downtown!

***

Mami, azi m-am uitat la Pocahontas! Îmi place that movie foarte much!

***

Îi spui lui Adrian și ei să strângă bradul de Crăciun. La un moment dat Adrian dispare. Eu: Unde ești? Termină ce ai început. Adrian: Sunt la baie, lasă-mă. Bela: Mami, înțelege, este un emergency! Iar când un om are o emergency, trebuie să meargă la toaletă. Că altfel face pipi pe el!
 
 

luni, 29 decembrie 2014

Ok, Oana, let’s get back to work!


Cunoaștem un cuplu de câini de talie mică (nu știu exact ce rasă, că nu mă pricep), ne
plac foarte tare și îi promit Belei că dacă vom locui vreodată la casă, vom lua un pui de al lor. Ea: Yes, mami, un puppy? Eu: Da, dar vezi că tu vei fi in charge! Ea: Bine. Dar vezi că va fi mic, trebuie să îi dăm lapte, să îl îngrijim. Eu: Da, da, tu vei face asta. Ea: Și pentru că e puppy, va plânge și va trebui să doarmă cu mine în pat. Eu: În niciun caz nu se va întâmpla asta în casa mea! Ea: Dar mami, nu ai zis că eu sunt in charge?!

***

Mergem la o piesă de teatru de Crăciun. E despre un pui și prietenii lui (alte păsări de curte) care dau o petrecere de Crăciun. Apare vulpoiul care se plânge că el nu a fost invitat niciodată la petrecerile lor. Bela, tare, de răsună sala: Because you are gonna eat them, that’s why!

***

Povestită de tatăl ei: În magazin. Un domn stătea cu trei plicuri de Vegeta, condimente, chestii de-astea în mână și se uita la un raft. Bella s-a oprit în dreptul lui și, după ce i-a zis “Hi!”, a început să îl întrebe ce își luase, dacă sunt bune, la ce le folosesc, iar domnul respectiv i-a răspuns cu răbdare la fiecare întrebare. La final, Bela l-a intrebat de unde le-a luat, și săracu’ om s-a apucat să-i  explice cum ajunge la rândul și raftul de unde le luase. Ea, la final: Ok, Merry Christmas!

***

Adrian: Mă duc la mexicani (supermarket cu patroni mexicani) să iau ulei, că e mai aproape. Ea: Vin și eu la mestecani!

***

Moșu’ îi aduce lui Tomi o trambulină. Eu: În seara asta, tati o va asambla. Bela: I’ll help you, dad, să pui pisele! (cuvânt combinat dintre piese și pieces)

***

Face cu mătușa pe Skype, concurs de puzzle. La un moment dat fac o pauză. Bela, după câteva minute: Ok, Oana, let’s get back to work!

***

Mami, mâine unde mergem? Eu: Stăm acasă. Ea: Și cealaltă mâine?

***

Mă contrazic cu mătușa pe Skype. Ea, tare: Stop fighting! Or you’re gonna make me…să țip!
 
 

miercuri, 19 noiembrie 2014

Tu cu cine ai vota, Bela?


Eu: Bela, vine Thanksgiving. Tu pentru ce ești recunoscătoare, pentru ce vrei să mulțumești? Ea: Pentru puppies and doggies, pentru casa asta, pentru voi, pentru Biju și Oana și buni și pentru casa de la Brănești. Și pentru rujul tău.

***

Ea: Am întâlnit doi soldați. Eu: Da? Au venit la voi la școală de Ziua Veteranilor? Ea: Nu, au venit să ne spună să fim healthy...ăă, să fim stronger și....watch out pe unde mergem.

***

Tu cu cine ai vota, Bela, între Iohannis și Ponta?” „Cu tine!”

***

Află că a murit o doamnă pe care o cunoștea. De ce a murit?” „Pentru că era bolnavă și bătrână.” „Și acum unde e?” „Este sus în cer. Poate se uită la noi. Hai să îi facem cum mâna.” „Bye bye! Have fun up there with the other old people!”

***

Mami, mi-a fost dor de tine! Tati, te iubesc!

***

Povestită de învățătoare. A desenat cu creta la școală două cercuri care se intersectau. Învățătoarea o întreabă ce reprezintă. Ea: It’s a butt! Învățătoarea s-a uitat la ea cu subînțeles, rămasă fără replică. Bela: No, no, no, it’s a heart! Doamna: You are such a smart girl, Bella. So you know what is right and what is wrong.
 

joi, 13 noiembrie 2014

Rainbow is my favorite color


Mama, când mergem trick or treat eu nu o să spun Trick or treat, smell my feet. Că nu e frumos. O să spun Trick or treat, smell my…beautiful hair. E mai frumos, așa e?

***

Îmi pare rău, Bela, dar zilele acestea l-ai supărat foarte tare pe tati. De ziua ta ziceam să mergem și la Fairytale Land, dar nu vom mai merge. Ea: Atunci mergem la Zoo! Eu: Nu, mergem doar de ziua lui Tomi la Chuck E Cheese, ca un cadou pentru el. Ea: Și sunt și eu invitată la ziua fratelui meu?

***

Mergem pe trotuar, noi două și Tomi, pe lângă gardurile unor case. Deodată, un câine lup sare pe gard, cu jumătate de corp spre noi și latră furios. Ne speriem tare și ne îndepărtăm cât mai repede. Bela mă tot întreabă ce l-a apucat. După vreo 2 minune de discuții pe tema aceasta, în care eu îl fac pe câine cu ou și cu oțet, ea concluzionează: Cred că este hungry, de aia a vrut să ne mănânce. Poor dog!

***

Rainbow is my favorite color!

***

Mă gândesc să îi mai schimb coafura și îi prind tot părul într-un moț drept în vârful capului. Ea: Ce e asta? Eu: E o coadă tip palmier. Ea: Dar eu nu sunt palmier. O conving cu greu să îl lase așa. Iese cu tati pe ușă spre școală. Afară plouă. Încearcă să-și pună gluga: Nici nu pot să îmi pun gluga, că mi-a făcut mami prostia asta în cap!

***

Vine de la școală. Mami, să îți spun ce s-a întâmplat! Un prieten al meu a căzut și și-a făcut un hole în cap! A fost grav, o să stea four weeks în spital. I’m gonna miss him! Acum trebuie să-mi găsesc alt prieten.

***

Îi dau ceai într-o cană de porțelan, nu ca de obicei într-un pahar de plastic. O ia în mână și bea din ea. Apoi strigă la mine: Uite, mami, am învățat! Uite, sunt adultă aproape!
 
 

sâmbătă, 18 octombrie 2014

“Războiul ăsta este too boring.” „Cum să fie un război boring?” „Pentru că este lung.”


Când mi-e frică, tati mă hug foarte warm.

***

Sunt plecată. Adrian mă sună să îmi dea fata la telefon, că nu mai reușesc să se înțeleagă.

-          Alo, Bela? Ce faci? Ce s-a întâmplat? Vorbisem că vei fi cuminte și vei asculta de tata. Dacă continui așa...

-          Alo, alo? Mami, nu te aud! E o problemă cu telefonul. Ți-l dau pe soțul tău. Vorbește cu el, că eu nu te aud.

***

Eu: Bela, vrei să vină buni la noi? Ea: Daaaa! Și tu o să te bucuri că nu mai faci mâncare.

***

Eu: Bela, dacă vei alerga la Beaver Dash (eveniment de fundraising la școală la care copiii aleargă cât mai multe ture de teren de sport), vei avea experiență și poate vei alerga și la maraton. Ea: Nu! Eu: Păi nu acum, când vei fi mare. Ea: Eu vreau să rămân mică, să mă placă toată lumea.

***

Playdate cu Esther după Beaver Dash. Ea: Mami, Esther vrea înghețată, pentru că a făcut azi vaccin de flu și mama ei i-a promis înghețată pentru că a fost brave. Eu: Sure, Esther, I will buy one icecream for you! Ea: Păi și eu merit înghețată, că azi am alergat toată ziua!

***

Mă duc cu Adrian la un curs în weekend, pentru părinți de copii cu autism. Tomi și Bela stau sâmbătă cu un adolescent și duminică cu o prietenă și fiica ei. Ea: Dar Gordon este copil, cum să aibă grijă de noi? Eu: Gordon nu este copil, este teenager.

Vine sâmbătă seara. Ea: Deci mâine stă Angela cu noi. Angela e teenager? Adrian: Cum să fie Angela teenager? Ea: Păi așa se numesc cei care au grijă de copii.

***

Ne ducem la un eveniment al comunității românești. Sala este plină de simboluri românești: ștergare, portrete de domnitori, ii. Bela se uită în jur și exclamă: Îmi place cum e decorată camera asta de Halloween.

***

La același eveniment vizionăm un documentar despre ororile comunismului. Bela, în timpul filmului: Războiul ăsta este too boring. Eu: Cum să fie un război boring? Ea: Pentru că este lung.

Apoi mi-a spus că filmul este despre moarte și că nu e film pentru copii.

***

Mami, îmi place căldura ta când mă strângi în brațe.

***

Tomi, dă-te mai încolo! Tu crezi că eu sunt couch?

 

sâmbătă, 4 octombrie 2014

Pentru că am un blog, d-aia fac glume!


Mergem la muzeul de artă din Sacramento la un eveniment pentru familii. Intrăm în zona artei contemporane. Pereți albi și sticlă. Exclamă: Aici e spital?! Pe urmă ajungem în zona picturii clasice. Peste tot lambriuri întunecate de lemn și trecem printr-o intrare ca în tunel. Exclamă și aici: Is this a church? O angajată a muzeului exclamă și ea râzând: What an imagination!

***

Îi spune învățătoarei că trebuie să meargă la spital și o să stea 5 zile acolo. Când vine ora de mers acasă, învățătoarea îl întreabă îngrijorată pe Adrian ce s-a întâmplat. Adrian îi spune că nu e adevărat. Bela, către ea: I’m kidding sometimes.

***

Îi dau niște pantaloni noi, evazați. Încântată, îl întreabă pe Adrian: Îți plac pantalonii mei? Eu: Hippy. Ea: Eu nu fac pipi pe mine!

***

Ieșim amândouă la plimbare. Ea pe bicicletă, eu la pas. Îmi spune: Pune mâna pe spatele meu. Mă împingi și eu dau din pedale. Să faci și tu un sport.

***

Eu stau în dreapta asta și tu stai în dreapta aia.

***

Îi cade și al doilea dinte de sus. Acum are o pauză mare mărginită de doi colți. Exclam: Zici că ești o vampiriță!  Se uită urât la mine. Eu: A fost o glumă. Ea: Mie nu îmi plac glumele. Eu: Și atunci de ce le faci? Ea: Pentru că am un blog, d-aia fac glume!
 
 

duminică, 21 septembrie 2014

Mulțumim, Doamne, că ni l-ai dat pe fratele nostru înapoi!


Îi spune lui Tomi, care o agață în alergare: Te rog să nu mă mai lovești! M-ai lovit la mână. Pardon, la os.

***

Se schimbă autobuzul de la școala lui Tomi și șoferița. Duminica dinainte de prima zi de școală, ea ne bate la ușa apartamentului să ne cunoască, să îl cunoască pe Tomi și să ne dea niște formulare de completat. În prima zi de școală, Adrian merge cu Bela în stradă, în stație, să îl aștepte. Însoțitoarea îi aduce lui Adrian la ușă un alt copil. David. Adrian și Bela, mirați, îi spun că pe al nostru îl cheamă Toma. Șoferița, și ea mirată, îi spune colegei de la volan: Nu este el! El seamănă cu sora lui, uite. E cel șaten.” Însoțitoarea aduce un mulatru. Râsete și ochi mari. Șoferița, deja enervată (nu se putea ridica de la volan) îi dă iar niște indicații colegei. Aceasta aduce un alt băiat. Atunci Tomi, deși prins în centură, reușește să se ridice. Cei trei care îl cunosc: "El e!" Adrian și Bela vin acasă râzând. Tomi intră mândru. Înainte de prânz, ca de fiecare dată, Bela vrea să spunem o rugăciune și se voluntariază ea. La final spune: Și mulțumim, Doamne, că ni l-ai dat pe fratele nostru înapoi și că le-am cunoscut pe noile doamne din autobuz. Amen!”

***

Mami, oare ce am în cap? Eu: Nu știu, oare ce ai? Ea: Cred că apă. Apă caldă.

***

Vine o prietenă din Chicago în vizită, care a fost de curând în România, a stat la buni și ne aduce de la ea dulceață de vișine. Fac familiei tradiționalele clătite cu dulceață de vișine. Bela: Ce bune sunt! Eu: Normal, că sunt cu dulceață bună făcută de buni. Ea, nostalgică: Daaaa, buni știe să facă muuulte lucruri...

***

Eu: Bela, trage-ți rochița că ți se văd chiloții. Ea: Bine, mami. Eu: Și la școală să fii atentă. Ea (zâmbind mulțumită că tocmai a descoperit ceva important): D’aia doamnele de școală au pantaloni. Ca să nu li se vadă chiloții, nu-i așa?

***

Bela: Mami, mulțumesc pentru că ai rezolvat cu mine. Eu: Cum adică? Bela: Cu mâncarea. Că mi-ai tăiat carnea albă, că știi că doar aia îmi place.